Dragostea vine cu metroul
scris de Dan Bițuică
partea XVII - aici
Când deschise ușa grea a spitalului îl lovi un miros puternic de medicamente . Aproape că uită că micuța Gilda nu putea pășii așa de des . Se temperă cu greu . Vroia să o vadă pe Georgiana cât mai repede .
Îi era dor de ea , iar parfumul ei îl urmărea obsesiv , peste tot. Ajunși în dreptul ușii salonului unde Georgiana era internată,se opri câteva clipe , își aranjă părul cu mâinile , apoi intră sfios .
Georgiana deschise ochii , privindu-l cu dragoste. Se apropie de ea prinzându-i mâna timid. Gilda sări lângă patul ei , încercând să o îmbrățișeze cu tot cu pat.
- Mamiiii !
- Of , iubita mea ! Ce frumoasă ești tu puiul meu astăzi .
Cornel le privea cu lacrimi în ochii și cu barba tremurându-i .
- Ce faceți voi ? Cum v-ați descurcat ?
- Noi suntem bine, nu te îngrijora pentru noi. Noi de la tine așteptăm vești bune. Cum te simți astăzi draga mea ?
- Sunt mai bine , chiar îmi trec prin minte , melodiile adolsecenței, și te văd mereu dansând cu mine. Îmi era așa dor de voiiii !
- Și nouă ,te iubim Georgiana , să știi că eu cu Gilda am vorbit lucruri foarte serioase , lucruri de oameni mari .
- Știu , mi-a spus că o să vorbească cu tine.
- Doamne , sunteți două ființe minunate. Nimic nu este greu în preajma voastră. Vă iubesc dragele mele.
Gilda privea toată scena emoționantă , schimbând privirea de la unul la altul , ca la un meci de tenis.
- Și eu vă iubesc pe voi mult , dal mai mult pe mami ,dal și pe Colnel.
- Ia spune-mi , îți trebuie ceva scumpa?
- Deocamdată nimic, vroiam însă o oglindă , să văd cum mă transformă boala .
- Asta în niciun caz .
- O să mai mă iubești dacă mă va face urâtă , fără păr ?
- Of , dragostea mea , nu mai vorbi așa, te rog , îmi este și așa destul de greu .
- Bine , bine , nu mai plânge ca un puști.
Doctorul Matei intră încet și asistând la scena emoționantă , lăsă capul în piept , știind că venise într-un moment nepotrivit.
- Ce faceți oameni buni ? întrebă el de parcă nu observase nimic.
- Noi , încercăm să fim bine , dvs. ce vești ne dați ?
- Eu , pot spune că veștile nu-s rele , dar nici foarte...vă las să discutați puțin , apoi domnule Cornel treceți prin cabinetul meu să discutăm .
- Da domnule doctor , în câteva minute sunt la dumneavoastră.
- Ok, te aștept !
- Merg să vorbesc cu doctorul , apoi revin . Vă las singurele puți , da?
- Da, du-te dragule .
Cornel plecă plin de speranță spre cabinetul doctorului Matei , care-l aștepta cu ușa cabinetului deschisă. Era un cabinet destul de frumos și luminos. Se așeză pe scaunul din fața biroului .
- Am vești destul de proaste domnule Cornel boala pare că a stagnat pentru o perioadă , însă altceva a apărut .
- Uh, nimic bun și pentru mine?
- În alte împrejurări , asta ar fi fost o veste destul de bună.
- Doamne, ce mai este ?
- Mă te căăă...Georgiana ....este însărcinată !
Cornel simți că pământul îi pleacă de sub picioare , puse mâna pe birou să nu cadă ...
va urma...
Comentarii
Trimiteți un comentariu