Dragostea vine cu metroul - prima parte | Cafeneaua Subiectelor




Dragostea vine cu metroul


scris de Dan Bițuică

Cornel alerga disperat pe scările stației de metrou. Avusese o noapte lungă și chinuitoare și cum nu dormise suficient , dimineața a fost cam agitată și pe repede înainte iar acum era pe cale să scape metroul cu care se deplasa în fiecare dimineață spre servici. Era profesor de câțiva ani la o facultate din oraș, nu foarte renumită însă asta nu făcea din el un profesor mai puțin bun. Era un tip care se dedicase cu totul profesiei , își respecta meseria ba chiar îi plăcea ceea ce face .  




Niciodată nu se culca până când nu se pregătea temeinic pentru a doua zi în care avea să-și expună ideile în fața studenților. Era trecut de 40 de ani însă era un bărbat frumos , subțire și înalt , părul cărunt îi apăruse cam prea devreme ,însă una peste alta era un bărbat care arăta bine . Se îmbrăca întotdeauna elegant și cu gust . 

Era puțin disperat că metroul tocmai oprise în stație iar el mai avea de parcurs o mică distanță până la el. Niciodată nu întârziase la slujbă și nici de această dată nu își dorea asta . 

Cu un ultim efort apucă să se urce în vagon răsuflând ușurat. Se așeză pe canapeaua goală și-și scoase romanul pe care-l răsfoia în fiecare dimineață. Nu era un tip foarte comunicativ și rar se întâmpla să sporovăiască cu necunoscuții . Deschise cartea și se afundă în lectură. Nu se putea concentra ,totuși citea însă mintea lui nu reușea să se concentreze  la acțiunea romanului . Gândul lui zbura în trecutul nu prea îndepărtat , iar acesta îl purta pe holul Tribunalului unde divorțase de Angela , frumoasa lui soție. Se cunoscuseră încă de pe vremea când erau amândoi studenți . A fost o dragoste pasională și fără istoric, totul a decurs normal în relația lor. Au terminat școala apoi au început slujba și inevitabil s-au și căsătorit.

O perioadă lucrurile au mers în direcția bună , însă de la un timp Angela se schimbase . Nu mai era cea de la început , femeia grijulie , femeia iubitoare. Tot timpul era irascibilă și evoca migrenele pentru a scăpa de contactul fizic cu el . A înțeles că trece printr-o perioadă mai dificilă și a încercat să o menajeze datorită faptului că o iubea enorm. 

Chiar începuse să facă mai totul în apartamentul lor, gătea, făcea curat și multe altele. Angela începuse să întârzie motivând orele suplimentare pe care șeful ei i le impunea . Cornel avea un program bine stabilit iar viața lui decurgea cu exactitatea unui metronom. Relația lor se deteriora vădit iar Cornel evita să discute despre asta. Week-end-urile și le petrecea singur de cele mai multe ori , Angela fiind ocupată ba cu serviciul , ba mergea la părinții ei la țară . Niciodată nu se gândise că ceva se poate întâmpla cu relația lor cu toate că asta devenise evident.

 Nu era genul de om să controleze sau să-și urmărească soția. Niciodată nu o bănuise de infidelitate și nici de altceva. Credea în ea și asta îi era de ajuns. Totuși într-o sâmbătă pe când Angela plecase la servici , după câteva ore sunetul strident al soneriei telefonului fix îl făcuse să tresară. Ridică receptorul  :
- Alo !

- Alo ! Bună ziua ziua ! Eu sunt secretara doamnei Angela și am nevoie de dânsa să mă ajute să găsesc un dosar . Mi-o puteți da la telefon puțin vă rog?  Scuzați deranjul și îndrăzneala de a vă deranja !

Pe Cornel parcă-l trăsnise ceva , nu putea să creadă că Angela îl mințea,..

-  Ăăăă...Angela nu este acasă , este plecată puțin..



- Atunci când se va întoarce vă rog să-i spuneți să sune la birou.

Acum era sigur de ce frumoasa lui soție întârzia mereu , de ce lucra și în week-end și asta explica și migrenele ei atât de persistente.

Era agitat și chiar nervos , nu mai putea să stea în casă. Trebuia să iasă să ia aer, să facă ceva..Își luă geaca de piele maron din cuierul de pe holul de la intrare și ieși coborând scările într-un ritm alert. În fața blocului nu era nimeni , doar vântul mătura frunzele ruginite de pe trotuar. Ridică gulerul și puțin aplecat înspre în față traversă strada instinctual și se așeză pe canapeaua din colț. 

Trenul opri cu mișcări lente și îl trezi din gândurile lui . Trebuia să coboare...

va urma  ... Partea a doua - AICI


Comentarii